Pe timpul scârţâitului zăpezilor sub bocanci şi-al jelaniei crengilor îngheţate în bătaia vântului , printre crăpăturile plitei se strecurau pâlpâiri gălbui fugărindu-se pe pereţi şi împrăştiind căldură .
Stihiile se prăvăleau răsucindu-se în jurul hornului şi muşcau din tabla casei ce-ncepea să trosnescă precum sub un dans drăcesc de-al urgiei venite de peste câmpul pustiit de-atâta alb şi ger .
Focul , doar focul se-ngrămădea să răspundă cu flăcări şi scântei chemării , de parcă atunci şi-ar fi descoperit rostul .
Bucăţi mari de jar şi cenuşă se cerneau împreună prin grătarul cenuşarului , de-atâta ardere-n grabă .
Şi-atâta linişte aducea vânzoleala lor ... de gândul se destrăma în trupul ghemuit lângă caldura din firidă mai ceva ca fumul în gerul câmpiei , iar frigul se cuibări şi el în întunecimea camerei în care fetiţa adormi .
sursa foto
duminică, 12 decembrie 2010
Răsfir-te , mărgărite !
Etichete:
Ora de poveşti,
Satul
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
un glob cu pielita subtire pictat cu migala imi pare textul acesta
Moşu ... :)
Craciun fericit, Margot :) !
... să fie .
Trimiteți un comentariu