Legendele timpului

- Dacă sunt droguri/bune  , le poate consuma , mă contrazice iar M. .
- Da , dacă sunt bune nu este nici o problemă , îi sare în ajutor şi colega lui de bancă atunci când mă vede atât de nedumerită .
- De unde ştiţi ? Care v-au fost sursele de informare ? Sunt sigure ?
- De la televizor , din filme .
-   ... filme ?! Filmele sunt ficţiune .
-  Nu chiar . Si din documentare . Documentarele sunt sigur adevărate . Nu toate/drogurile fac rău , te ajuta să te simţi bine . Daca n-ar fi aşa , nici n-ar fi legal să se vândă în atâtea tari , chiar şi în/farmacii .
-
- Eiii , dumneavoastră n-aveţi cum sa înţelegeţi !   

- Domnul colonel , un profesionist devenit personaj legendar în domeniul său de activitate , va veni să stea de vorbă cu voi .
- E aşa tare ? N-am auzit de el . A apărut la televizor în ultimul timp ? mă întreabă elevul M. .
- ... nu m-am uitat la televizor în ultimul timp .
- Vedeeeţi ?! De asta n-aveţi cum sa înţelegeţi !

- Tu eşti tristă ? mă întreabă o doamnă . Te vad aşa tot timpul ...
Nu se dezminte nici în pauză , pune întrebări ... grele .
- Nu , aşa-s eu ... dar am luat ieri un sirop de la/Plafar din muguri de brad/echinacea/şi/propolis ...
Scap repede cu siropul de alte întrebări si rămân să-nţeleg viitoarele legende ale timpului nostru despre apariţia unor plante , animale , fenomene , eroi ...

Primăvăratice

 O virgulă ... primul gând ce-mi apare în timp ce ţipătul păsării , răzbit ascuţit prin geam , se stinge prelung .
Un semn rătăcit prin oraşul înfrigurat .
Nu-mi amintesc la ce mă gândeam şi nici nu-mi vine vreun gând mai departe ... loc destul rămas de popas .

sursa foto

Jungla

Cu cât s-afunda mai mult în cotloanele junglei , cu atât mai mult se simţea mai mic , neînsemnat , neştiutor . N-ar fi fost lucru de laudă . Vietăţile de aici îşi creaseră alte tipare sub adăpostul ierburilor . Fluturii îşi crescuseră aripile ca pentru un drum lung de evadare , dar zborul le devenise greoi şi strecurarea prin hăţişuri anevoioasă .

- Mi-a zis că-mi sparge capul ... am rămas aşa ... n-am ştiut ce să spun , m-am blocat . Apoi a ieşit trântind uşa . Tu ce zici ? mă întreabă nedumerită .

Intru cu inima apăsată .
- Am aflat ca n-aţi priceput nimic din ce-am discutat până acum despre calităţile morale . Batem câmpii .  Şi nici măcar cum stau lucrurile cu unitatea , coeziunea colectivului şi forţa individului nu le-aţi priceput corect .
- Aşa repede aţi aflat ! Ora trecută s-a întâmplat ! Repede a pârât ! Dumneaei a fost vinovată ! Dacă a văzut că-i aşa ... trebuia să-l lase în pace ! sar vocile în cor .
- Ce vreţi ? M-a enervat . Simţeam că pleznesc , îşi justifică inculpatul atitudinea în timp ce se înroşeşte şi începe să tremure , trebuia s-o opresc , n-o mai suportam .

 Mari aşteptări se-nfiripă multicolore şi încearcă să se înalţe .
- De ce vreţi să ne convingeţi să o luăm pe un drum prea lung şi greu , dacă exista altul mult mai scurt , uşor şi sigur ?! 
- Sigur către mediocritate , zic furioasă .
- De ce ziceţi aşa ? Sunt atâţia care au reuşit ! Vrem doar nişte diplome .

Pe unde-o fi ieşirea din jungla asta ? Dar o fi mai bine dincolo de ea ?

sursa foto