Tot mai mulţi povestesc frumos şi tot mai mulţi încep să nu-mi spună mai nimic . Parc-am trăi în lumi foarte îndepărtate unele de altele , fără nicio legătură . Ce-o fi ?
- Unde-i Marta ? Ştiţi ceva de ea ?
- E-nsărcinată . V-am mai spus şi data trecută ! mă taxează înveninată Carla , colega ei de bancă .
-
Am crezut că glumiţi .
- Nu ! Nu ! Nu ! mai intervin şi altele care abia asteaptă să muşte . Şi continuă care cum poate :
- Nici nu ştie al cui e copilul !
- N-are mama şi ta'su-i cu dungă/roşie/în buletin . Şi nu ştie încă !
- N-aţi văzut cum rămâne cu privirea uneori ? Aşa fixă ! Cred că şi ea-i nebună !
N-am putere să le opresc . Sar cu gura precum o haită flămândă.
- Ştiţi ce-a făcut ? Şi-a dat cu pumnii/în/burtă . Acum i-au apărut două umflături .
- Asta-i aproape/crimă ! apuc să spun şi ele continuă scârbavnic . [...]
Şi chiar de n-ar fi adevărat ce-mi povestesc ... nu-mi găsesc rostul . Ar fi nevoie de ajutorul unor oameni puternici ... poate de psihologi , medici , avocaţi , politişti , artişti , scriitori ... de oricine altcineva decât de mine . De unde să-i iau ? Eu ar trebui să vorbesc despre ... altceva .
-
Nu-i an în care să nu întâlnesc astfel de cazuri . Oare de ce nu folosiţi metode/contraceptive ?!
- Ce-i aia ?
- ![]()
Şi dau iar pe apa sâmbetei bălăriile pe care ar trebui să la predau şi vorbesc despre ceea cred că trebuie spus acum . Lucru destul de nepotrivit ... sau nu ?!
duminică, 15 noiembrie 2009
Cursuri
joi, 5 noiembrie 2009
Carla
Dacă n-aş fi surprins-o de câteva ori privindu-mă blând , cu capul într-o parte şi rămasă pe gânduri de-ai fi zis c-a auzit vreo mare înţelepciune din parte-mi , aş fi crezut că-i lipseşte o doagă .
Deşi o cheamă Maria , m-a îndemnat să-i spun Carla .
- Du-te , fă ! Păduchioaso ! Nespălato ! Nu te pot suferi !
se dezlănţuie Carla către colega ei din ultima bancă .
- Las-o să vorbescă ! N-o mai întrerupe ! încerc s-o opresc .
- Da-i proastă ! Nu ştie să vorbească ! Ce i-aş face de-aş fi profă ! Ce rea aş fi !
- Taci ! Aici eu sunt cea mai rea ! Ai înţeles ?! mă trezesc ţipând la rându-mi către ea .
-
Păi dumneavoastră sunteţi ... bună ... , îmi spune nedumerită şi indignată , de parcă aş fi grea de cap .
- Şi ce n-ai înţeles ?!
- ![]()
La ultima oră de-a mea la care a fost , i s-a facut rău după ce a vorbit la telefon cu mama care a anunţat-o că tatăl ei vitreg s-a întors acasă .
- Ce mai face Carla ? o întreb pe una dintre prietenele ei .
- Nu ştiu . Nu s-a dus acasă . I-a fost frică să n-o bată ta-su . E nebun rău !
- Dar se simte mai bine ?
-
... nu ştiu .
Numai bine , Carla ! Mai bine vii să ne mai certăm puţin şi să te văd din când în când nedumerită , ca şi când eu aş putea spune ceva care să dea de gândit , da ?! Hai ! ![]()
sursa foto
duminică, 14 octombrie 2007
Copile , sa fii fericit !

Sunt trista . Cred ca nici ca profesor nu pot face mare lucru . Este ata de frustrant sa nu ai nici o realizare profesionala , sa vezi ca nimic din ceea ce simti si gandesti nu poate folosi nimanui .
Nu am fost in stare sa cotinuu cu dirigentia la vechea clasa . Eram inutila (?) si mai mult , poate ca chiar actionam gresit (?) . Prea veneau problemele una dupa alta !
Unul dintre elevii carora le-am fost diriginta doi ani va deveni , sau poate a si devenit _ tata . Copilul lui ar trebui sa se nasca in aceasta perioada .
Tata ?!
Este cumva tipul ce statea rezemat deseori de perete in timpul orelor rozandu-si pielitele unghiilor , cel care a incercat greoi sa-si dea jos castile la care asculta muzica in timpul orei ( ce-i drept nu era ora mea , dar ce conteaza !) ?. Da .
Este tipul care deseori evita sa raspunda intrebarilor atacandu-le sau atacandu-ma pe mine ? Da .
Este tipul despre care aveam totusi o impresie buna ? Da .
Este cel despre care credeam ca este suficient de sensibil si istet pentru a prinde ceva din tot ceea ce spun , pentru a duce mai departe . Da . Da! Da !!! Gata !
Ce inseamna a fi tata ?
Copilul lui va avea tot ochii verzi ? Il va lua tatal lui in brate si-i va spune ca-l iubeste ? Ca se bucura fiindca vor trece putin prin lumea asta impreuna ?
Nu i-am pus prea multe intrebari , dar fiind peste masura de furioasa l-am intrebat daca este pregatit sa devina tata . N-am sa va povestesc schimbul de replici . L-am si uitat , dar ceva nu pot sa uit . Ceva ma roade , ceva a ramas ca o otrava ___ replica lui despre mamica copilului sau : " ... daca a fost vaca !"
Ce am transmis acestor elevi despre a trai frumos , despre dragoste , despre rostul nostru in lume ? Nu mai sunt in stare sa-mi exprim gandurile ...! O otrava care parca imi amorteste ...
Am incercat atat cat m-a dus mintea sa le atrag atentia elevilor ca totusi putem trai frumos . Dar cata minte ...?!
Copile , nu stiu ce cred parintii tai unul despre altul , despre ei insisi sau despre tine .
Stiu ca daca m-as putea transforma in ursitoare ti-as da atata minte incat sa fii in stare sa inveti sa fii fericit , sa descoperi ca nu esti singur si ca esti inconjurat de frumusete pe care doar trebuie sa o descoperi .
Iarta-i pe cei care n-au stiut sa traiasca mai frumos pentru tine si ajuta-i sa descopere frumosul de langa ei , crescand un om mare , sensibil , responsabil , eliberat de prejudecati si frustrari , un om implinit .
Sa fii fericit , copile !