Ziarul

În fiecare an întâlnesc zeci de elevi care nu au citit un roman sau ... o carte ! Ei citesc cel mult ziare . Ziare ! Doar ziare ! De obicei pe cele gratuite sau mai ieftine şi cu multe poze ... provocatoare . Poate că ar trebui să revin cu detalii despre efectele unor articole asupra ... doar că mă deprimă .
Le place să-ncerce să le citească în timpul orelor , că doar n-or să-şi piardă timpul cu ele altădată !
Cei care vin mai des pe la ore ştiu că ... nu e bine să facă aşa ceva cât timp sunt acolo !
Dar cum sunt mai mulţi cei care nu prea ...
Mă supără când aud jurnalişti consideraţi valoroşi , repere în breaslă , spunând că vor să fie lăsaţi în pace atunci când vine vorba de rolul educativ al presei . Ce să le spun ?
Bine ... eu vă las ... cu dezamăgire ...
Uitam ... luaţi totuşi un 5 !
Dar sunt atâţia adolescenţi care citesc doar ziare !!! Adolescenţi care vor învăţa diferenţa dintre 5 şi 10 mai mult de la voi ! Baftă !

Păsări

O gaşcă năbădăioasă de porumbei mi-a aţinut calea " cu tupeu " , dimineaţa , pe aleea din parc .
Nu i-am ocolit şi nici ei ... s-au făcut că nu mă văd .
Eu doar am închis puţin ochii . Unul dintre ei mi-a atins umărul cu aripa . Suficient cât să-mi vină să plâng .
Îi îndemn de la Cristi si de la Andrei către voi !

Bârfa

- Pot să-ţi spun o bârfă ? Ştiu că tu ... dar hai să ţi-o spun !
Deja nu-mi place cum sună , dar uneori este bine să ştii ce se întâmplă în jurul tău pentru a te putea apăra ...
- Hm ! E de rău ?
- Nu ... e doar o bârfă 100% importantă şi din surse sigure !
- Spune .
- Ştii că X este amanta lui Y ?
- Offf !
- Ce-ai ? Da ... nici eu nu credeam că ar putea face aşa tocmai ei , serioşi , cu ...
- Termină !!! Nu-i vorba despre asta ! Tu nu-ţi dai seama câţi oameni nefericiţi sunt în jurul nostru ?!
- Da ?! Hai , fii serioasă !
-
Si parcă văd tristeţea ca o pânză de păianjen ţesându-se tot mai des printre cei din jur .

Ofuri

Offf , Nandos !
După ce urmăriţi cu răbdarea recomandată videoclipul , încercaţi să vă imaginaţi cam cum a decurs relaţia dintre cel intervievat şi educatorii lui .
Nu-mi spuneţi că joacă teatru ! Nu , e natural !
Sau că n-a fost la şcoală ! Nu . Zece clase sunt obligatorii ! Şi pentru el şi pentru toţi ! Clar ?!
Şi dacă trecem atât de uşor peste ceea ce este obligatoriu , ceea ce este facultativ devine mult mai simplu de rezolvat ! Nu ?!
Şi sunt din ce în ce mai mulţi , incredibil de mulţi şi sub diverse forme !

Nu mai am şansa de a-mi transmite mesajul decât dacă vorbesc "pe limba lui". Şi atunci când reuşesc , bucuria îmi este umbrită şi de laude :
- Doamna , să mor io ... sunteţi durere , sunteţi mortala ! Parc-aţi fi de la mine din [...] (cartier rau famat ) Ce-mi place ! Aşa mai înţeleg şi eu ! Taci , mă , boule ! Hai , ziceţi ! Orele astea ar trebui puse pe You Tube !
Auuu ! Doamne fereşte !

Jurnalistul

Lecţia despre solidaritate o susţine Mile .
Uite ... de-aia îmi place mie de el !
Noi ?!

Cenuşăreasa

Articolul Boyarului mi-a adus aminte de o poveste . Cândva ... demult ...

Intru în sala scufundată în semiobscuritatea cu nuanţe roşietice , cu reţinere , cu senzaţia de vinovăţie , ştiindu-mi mintea încordată în încercarea de a se debarasa de ideile preconcepute despre ce va fi .
Nuanţele se schimbă după o logică pe care nu o pricep şi chipurile ce le reflectă par schimbate faţă de ce ştiam la ore , de parcă luminile ar fi estompat sau accentuat , după aceeaşi logică neînţeleasă , unele trăsături . Chiar şi gesturile par a avea alte semnificaţii .
Câţiva elevi vin să mă salute , ne strângem mâinile , ne atingem obrajii şi chiar am un timp senzaţia că bucuria întâlnirii este reciprocă . Mă îndeamnă să intru în horă . Nu vreau .
Argumentul că toate profesoarele dansează nu mă ajută deloc . Mă bulversează , îmi aduce aminte că ştiu ce va urma . Categoric nu vreau să mă prind în vârtejul horei . Nu vreau .
Ştiu , am început cu stângul . Încerc să repar ce se mai poate , spun : că este prea mult pentru mine , că este o muzică pentru tineri , că poate mai târziu ... pe ritmuri mai lente ...
Manelele încep să curgă în ritmuri obsedante , învârtindu-se la nesfârşit în cerc , în plan , pe podea . Ritmurile lor depăşesc iar ritmul meu interior , îmi strivesc încercarea de a mă integra în acest spaţiu . Mă simt deja obosită .
Elevi şi profesori dansează în vârtejuri animate de energia bătăilor de tobă . Mă simt bătrână , şi mai rău , nu cred că am fost tânără vreodată .
Ţinute elegante sau costumaţii deocheate , trupuri suple sau burţi revărsând goliciune , gesturi sincere sau mişcări groteşti , fiinţe timide sau măscărici pozând în eroi cu sexapil ... dar peste tot ... tinereţea căutându-şi făgaşul spre împlinire .
[...] Au început să apară sticlele cu alcool . Începe să nu-mi placă deloc . Un bodyguard îmi observă privirea şi încearcă ... dar simt că ştie că este depăşit de situaţie . Nonşalanţa cu care se bea , cu care se fumează , nonşalanţa mişcărilor devenite între timp lascive ...
Am rămas singură cu ei şi cu doi agenţi de pază . Nici nu mai contează de ce . Manelele continuă să se reverse ... Mi-e urât . Nu mai suport atâta fum . Îmi cumpăr ţigări şi brichetă . Mîinile îmi tremură şi-mi dau fumul în ochi . Nu mi-a ieşit figura cu nonsalanţa . Perseverez . Doar sunt mai rebelă decât ei !
Un seralist vine să-şi negocieze notele promiţându-mi în schimb o brăţară . Scap uşor !
Un alt elev îmi aşază pe masă o sticlă de suc . Are şi pai ! Îmi face semn din cap că-i pentru mine !
E categoric . Nu acceptă refuzul ! Scap greu !
Altul se aşază lângă mine în timp ce privirile îi alunecă dincolo de masă , pe brunele corpuri şerpuitoare îmbrăcate în alb mulat peste puţinul ce-a mai rămas nedescoperit . Îi sugerez să plece să danseze ! Îmi explică înţelept că astea-s cu bucluc ... au supraveghetorii lor undeva mai încolo ...
Mulţi au aerul unor cunoscători de mistere . Cred şi eu că trebuie să fii stăpânul unui secret pentru a-ţi vrăji partenera de dans în timp ce fumezi şi mai ţii într-o mână şi o sticlă ! Şi vraja ? Sau asta e şmecheria , să nu te laşi vrăjit ?! Ar trebui să discut cu ei despre formele indiferenţei şi efectele ei ! Altă treabă n-am ?!
Sclipiri de lumină albastră şi sunete obsedante descompun mişcările în fragmente fosforescente şi gândurile în frânturi _____ un puzzle . Mă trezesc încercând să recompun imagini şi să descopăr armonii .
A trecut timpul . Plec .
Prin aerul rece hainele se transformă în mătăsoasă rochie de bal , iar bocancii ... vai ! cu tălpile goale !
Ce frig şi frumos este !

Puntea

Oare au idee despre toate vămile pe care profa le trece până ajunge în faţa lor să le vorbească ?! Adesea praf ...
Ce s-ar mai fi distrat astăzi dacă m-ar fi văzut în faţa testului psihologic dat de doctorii specialişti în medicina muncii ! Întrebarea era cam aşa :
"Consideraţi că merită să depuneţi efortul pentru a face sex ?
a. da
b. nu ştiu
c. nu "
Unde mai pui că trebuia să le răspund cu "sinceritate" ?! Iar testul era înregistrat cu nume , număr şi serie de buletin , cod numeric personal ! Oauuu ! Oare n-ar fi mai bine să purtăm zgărzi cu astfel de informaţii ?!
Trebuia să răspund la peste şaptezeci de întrebări şi să rezolv exercitii de logică , de atenţie . Era foarte important să le spun dacă îmi ghiorăie maţele ( exact aşa era ! ) , dacă simt nevoia de dulciuri , de plâns fără să ştiu de ce , dacă ... Auuuu !
De ce ne-or fi crezând tâmpiţi ?
Am predat prima testul "rezolvat" ... cu sinceritate ?! N-am timp de pierdut !

În continuare

Mai departe ... că doar n-o să ne oprim în loc pentru atâta lucru , se întâmplă oricum prea des ! Nuuu ?!

-De cine râzi în halul ăsta ?
-De dumneavoastră ! îmi răspunde râzând şi privindu-mă cu admiraţie .
- Aaaa ... de mine ?!
Şi nu ştiu cum să continuu . Nu ştiu bine nici ce simt : supărare sau bucurie ?!
Îi citesc îi ochi înţelegerea , căldura , sinceritatea . Rar întâlnesc o asemenea privire din partea elevilor către mine . Totuşi ... nu prea este de râs . Că nu ştiu să efectueze operaţii aritmetice simple la peste nouăsprezece ani ... nu-i de râs ! Şi se întâmplă mereu .
-De ce tocmai de mine ?
-Îmi place cum faceţi , cum vă strâmbaţi , cum vă chinuiţi ! Pe el îl ştiu că nu poate mai mult , nu mă mai amuză .
- ... ?!!!
- ... cum nu vreţi să înţelegeţi că n-o să scoateţi nimic mai mult de la el , da' ... continuaţi !
-
-
- Frateee , hai să terminăm adunarea asta ! Ultima cifra este cea a unităţilor ... de la şapte până la zece mai sunt trei ...

Scrisoarea

Am vrut să fac ceva , dar n-am ştiut ce ar trebui . Am vrut să cer ajutorul cuiva , dar n-am ştiut cui , iar pe urmă n-aş fi îndrăznit să tulbur liniştea nimănui . După ce am cântărit conţinutul scrisorii , mi-am dat seama ca ar trebui să o las deschisă aici .

Bună seara , ... !
Astăzi a fost a cincea zi de când un om al străzii stă pe aceeaşi bancă de lângă gura de metrou [... ] . Acolo încearcă să trăiască sau să se descompună . Nu cred că se mai poate mişca .
Poate aparatul tău de fotografiat ar putea surprinde câteva clipe din viaţa acelei intersecţii sau poate că ştii mai bine cum să acţionezi şi ai mai multă energie pentru astfel de probleme . Eu ...
Poate că n-ai să-l mai găseşti mâine ... dar tot n-aş fi sigură că ar fi un semn bun .
Cu prietenie , ...

D'Artagnan

'' D'Artagnan fusese la înălţimea împrejurărilor , dar împrejurările nu-i veniseră în ajutor . Atâta vreme cât prietenii îl înconjuraseră , d'Artagnan rămăsese legănat de tinereţea sa şi de poezie . Era una din acele firi sensibile şi iscusite care îşi însuşesc cu uşurinţă calităţile altora . "
După douăzeci de ani , de Alexandre Dumas
După mai bine de douăzeci de ani îl regăsesc pe d'Artagnan la fel de fermecător şi un prieten de nădejde prin timp .
Interesant om cred să fi fost Al. Dumas !

Putrefacţii

Joi
Glasul de copil care plânge se aude clar şi sfâşietor . Îmbrăcată cu haine slinoase , o formă de viaţă se leagănă pe bancă . Este masivă , cu mâinile îmbrăţisându-se spre autoliniştire . Împrăştie miros fetid şi scâncete .

Şi-aşa nu-mi era bine ! Trebuie să dau o testare pentru a mai putea lucra câteva luni . Profii trebuie testaţi periodic , pericolul de a o lua razna este prea mare !
Gata ! Am scris suficient despre carne şi chiftele ! Mi-am demonstrat sper aptitudinile pentru a preda . Ce ?! Despre ... Nu mi-e bine . Să nu mai aud despre chifteluţe ! Mai bine îmi dădeau să vorbesc despre covrigi !

Este tot aici , cu fundul în sus şi pantalonii lăsaţi în vine , cu capul sprijinit de pământ . Tot plânge de parcă ar fi un copil închis înăuntru.

Vineri
Este tot aici . A dormit pe bancă . Încă stă întins şi îmbrăţişat . Cărarea are miros fetid şi scâncete .

Am promovat . Sunt valabilă iar câteva luni . Aşa zic ei .
Mirosul neplăcut poate veni şi de la chifteluţe alterate . Putrefacţia duce la descompunerea macromoleculelor de proteine în aminoacizi cu miros urât . Poate mirosul pe mine mă însoţeşte .

Doamnele mă analizează de parcă n-aş fi acolo :
-E aşa de echilibrată ! Îmi place de ea .
-Ba este doar de suprafaţă . Se macină .
-Ba nu-i adevarat ! O cunosc mai bine !

Tac . Mă trezesc că-mi ţin braţele încolăcite în jurul meu legănându-mă şi lăsând cuvintele să curgă pe lângă mine .

Sâmbătă
Oare ce mai face ? Dacă şi luni va fi iar acolo ?

Duminică
S-a liniştit ?

Culori prin nisip

Îmi plac steluţele de la sfârşitul textelor . Ele nu-şi au rostul pentru mulţi acolo .
Le-am pus pentru culoare ! Pentru culoarea paginii .
Ar trebui să le şterg ?! Ştiu ... da !
Staţi liniştite , vă mai colorez eu , măcar cu roşu şi tot nu vă las gri !
Da ... şi figurinele astea îmi plac .
Da ... urme de culoare ... urme ... sst !