Sinapse

- Ce mai facem astăzi ? îndrăzneşte să mă întrebe Ana . De obicei ea nu întreabă . Doar ascultă . Are un chip blând , colegii ei cred că-i de tocilară .
- Vorbim iar .
- Am auzit că la altă clasă a fost frumos .
- ... adică ?!
- Au pus nişte obiecte într-un coşuleţ si au alergat cu el , dar trebuia să nu cadă ceva . S-au distrat .
- ... deh , noi putem vorbi !
N-o mulţumeşte răspunsul . Înţeleg că nici eu n-o să mă distrez .
- Mai vine cineva astăzi ? începe si M .
- Am auzit că R. si V. sunt pe drum .
- Nu ei . Dacă mai vine vreun om ...
- Om ?!
- Cineva care să fie important .
- Orice om e important . Vine . Poate-i important că va vorbi despre fericire .
- Da'l ştie lumea ?
- ... deh , nu l-am văzut chiar aşa de fericit .
Chiar vorbeşte despre fericire , nevoi si fericire , fericirea ca resursă sau mijloc de a ajunge la destinaţie şi fericirea ca scop . Habar n-aveam de dinainte . Şi despre prieteni , despre alunecări , căderi . Sau poate-i despre nefericire şi sinapse . Cred că neuronii mei stau zburliţi uitându-se unul la altul fără să-şi vorbească . Poate ar trebui să-i pun laolaltă într-un coşuleţ sau pe-un preş şi să fug ...
- Ce ne facem , Ana ?  întreb .
- Să mai stăm de vorbă .
- M-am săturat .
- Mie mi-a plăcut , spune Ana .

 sursa foto