Vise de tarabă

Magazinele astea de vise/etnobotanice îmi tot ies în cale mai ceva ca amărăciunile . M-am săturat să le tot văd ani de-a rândul pe lângă şcoli . De parcă nu erau destule crâşmele !
Ştiţi cum este să vină la ora un adolescent supărat , care a încercat deja să vadă lumea altfel doar cu ajutorul unor substanţe ? Sau cum este când trebuie mereu să cedezi , că doar eşti prof înţelept , în faţa şantajului emoţional la care apelează ?
Nu ... ştiţi cum a fost de câte ori i-am văzut cadaverici , tăiaţi cu lamele pe faţă , pe braţe , ameţiţi , absenţi sau furioşi ? Sau luând un scaun ori o masă şi aruncându-le la întâmplare prin clasă în războiul cu toţi ceilalţi ?
Amplasat între magazinul cu ochelari şi cel pentru bebeluşi , magazinul ăsta nu ar putea să fie ceva rău , nu ?!
Bine ... dacă legile spun ca nu face rău ... oare n-am eu legături prea fragile cu tot ce mă-nconjoară ?!
Şi când mă gândesc ... eu chiar aş pocni pe câţiva ... bineee ... simbolic !
Daaa ... mi-aş dori să lucrez într-un bar , să prepar ceaiuri , cafele , şi să le servesc ...

Grădini

Între timp au mai apărut şi alte păstăi ...







un fir de mazăre ... probabil













şi chiar un fir de porumb !

Acum sunt la încolţit seminţe de ... măr !!!
Cică s-ar putea ca şi seminţele de măr să crească o livadă în ghivece , că doar şi fasolea a făcut păstăi cu boabe !
Şi dacă mai ţine mult vacanţa asta ... poate-o să facă şi plopul pere !

Şi recolta va fi transportată cu un camion deja pregătit !

Reconstrucţie

Exact aşa ... fir cu fir ... târând câte o fărâmă de gând până aici ...

Drum

Din zi în zi ... mai e puţin şi ... vine toamna ...


sursa foto

Vorbe şi emoticoane

- Cum o mai duceţi ?
- Ce să spun ... trăim ...
- Cu cine ?!
- ... cu chiu cu vai !
Timpul , firea , vremurile ... distanţe acoperite tot mai rar de câteva vorbe şi emoticoane greu de înţeles ...

Onorabilul Ilie D.

Ilie D. vrea respect !
Titluri multe cu ce vrea Ilie D. , multe titluri !
Cum ?! Flori nu vrea ? Nu vrea bani , vrea respect !
Scuze ! Chiar mi-e milă ...
Ah ! am tastat greşit şi-am publicat !
Acum ... chiar trebuie să recunosc ... chiar n-am mai râs de mult timp .
Care mai vreţi respect ? Hai , facem o listă ? Nu contează ce nu vreţi , că doar nu-i la schimb ! Sau contează ?
Am eu o sensibiliate faţă de problema asta cu "respectul" ... că nici elevii nu m-au învăţat cu el ! L-am întâlnit mai des ca sămânţă de zâzanie , de se cafteau elevii pentru el şi eu trebuia să mă amestec printre ei ca să-l caut ! Că ce era sa fac , să-l las pierdut când începeau să se pocnescă ? Ultima dată , ba nu ... penultima ... unul dintre ei era karatist cu o greutate aproape dublă faţă de a mea , celălalt era cu două capete mai înalt ... am scăpat toţi ... cu pace ...
Chiar am încercat mereu să înţeleg de la ei ce-i şi de ce-l vor ... nimeni n-a ştiut să mă lămurească ! Ba mai mult :
- Ce credeţi că aşteaptă un prof de la voi ?
- Respect !!!
-
- Bine mai sunt unii care aşteaptă cadouri , bani , note mari ...
-
Bine ... să revin ... onorabilul Ilie D. nu cere bani , cere doar respect ! Şi dacă se poate să fie şi de la Gigi B. !

Bună dimineaţa !

Din trei plicuri cu seminţe de flori pe care le-am împrăştiat pe furiş ca să acopere urâtul, au răsărit trei zorele !!!
Daaa , trei !
Sunt singurele mândre de prin spatele blocului !

Păstaia

Prin alt ochi de gratii , o păstaie răsărită dintr-un bob sfidează trecerea chinuită şi greoaie a vacanţei şi ne dă de gândit .
- Ce-o să facem cu ea după ce se usucă ?
-Mâncare de fasole !

- Ah ! Nu ! Plantăm iar boabele înapoi în ghiveci , să crească iar păstăi ! Şi tot aşa ! Dar mazărea de ce nu mai creşte şi porumbul s-a uscat iar ?
-

De-a scris cuvinte

Satul de câmpie era aşezat între două râuri pe care uneori le uneau ploile lungi , dar nave ... de unde ? Nu le văzusem niciodată .
Compunerea n-a fost bună . Mi-a spus să o refac .
De unde navă ? Darămite lansare ? Tulburi ape ! Să te cobori prin ele ... bârrr ! Rece , stropi , spumă , cioburi , trosnete , panglici , oameni , chin , plutire , legănare ... multă furie până m-am domolit !
- Cine ţi-a facut compunerea ?
- ... eu ...
- Hai , spune ! Este clar că a gândit-o altcineva !
- ... eu .
- Puteai să-mi spui adevărul ! Era frumoasă .
-

Tare nu mi-a placut treaba asta , am privit pe urmă cu multă suspiciune aşternutul de cuvinte .

- Ai primit scrisoarea mea ?
- Mda , tu ai scris-o ?!
- ... nuuu ... am copiat-o dintr-o culegere cu scrisori !
- Tu nu eşti aşa .
- ... n-o să-ţi mai trimit .

- Nu ştiu să scriu aşa frumos ca el ! Cum să-i răspund ? jelea colega mea de cameră după ce ne citea fiecare scrisoare primită de la aviator . Şi ce potop de lacrimi prăvălea !
Fir'ar să fie de scrisori şi de ploi , că uite cum te rătăceşte cu ele şi se strecoară de-atâta timp printre picături de i se pierde urma prin curcubeu şi te lasă mereu cu ochii în soare ! bombăneam în sinea mea după fiecare citanie .
- Vrei să te ajut ? Nu-i mare lucru să-i sufli şi tu o pală de vânt de după nori, că şi-aşa ţi-s minţile numai pe-acolo !
- Da !!!
[...]
- Ştii ce m-a întrebat mai întâi ? Cine mi-a "dictat" scrisoarea ?!
-
- Ce m-am enervat ! I-am spus că eu ! Nu voia să mă creadă ! Şi eu m-am supărat , că ce ... nu era adevărat ce scria acolo ?!
- ... şiii ?
- Şi ne-am despărţit . A recunoscut că este cu aia de mai mult timp , dar n-a ştiut cum să-mi spună !!! Ce era aşa de greu ? Putea să-mi scrie !!! Degeaba se pricepe !

Treabă cu dichis sucit scrisul ăsta !

Cioturi

Mai întâi şi-a pus mâinile în şolduri şi a aruncat aşa , într-o doară :
- Am aprobare !!!
Apoi cu una dintre mâini a indicat tăietorilor , strânşi roată la hăhăială în jurul vorbelor ei de duh , pe unde şi ce să mai taie .
Copacul , făcut grămadă , a fost cărat dintre blocuri cu o remorcă .
Acum şi maşina femeii va fi curată şi va avea mai mult loc .
Buruienile au rămas , că ele nu încurcă pe mulţi .
Printr-un ochi mic de grilaj parcă se mai aude un trosnet prelung , de lemn care nu vrea să se rupă , tânguire de ciot rămas în arşiţa verii ...