duminică, 3 octombrie 2010

Amalgame

Cred că este cel mai greu început de an/şcolar de până acum . Încadrarea/mi s-a definitivat cu greu , în săptămâna asta . Am aflat , în sfârşit , ce şi cui am de/predat . Greu . Greu şi de povestit .
Orele de la 7 ... devreme . Elevii/sunt somnoroşi . Mulţi mergem mai mult de o oră până la/şcoală .
Orele până la 20,30 ... târziu . Străzile sunt întunecate , cu mulţi ciudaţi câini slobozi şi maşini părăsite . Elevii/vor mereu să plece mai repede . Şi lor le este teamă .
Ultimul/salariu l-am luat la începutul lui iulie şi mai sunt două săptămâni până la următorul .
La 48kg mă simt bine , la 47 am impresia că toţi mănâncă/rahat şi un zid transparent mă separă de lume . Nu e bine .
Sunt/dirigintă la o clasă . Dirigenţia/nu mai este prevazută în orar , iar la clasa/aceasta am doar o oră la sfârşitul săptămânii , în noapte . Ora are 40' . Greu de discutat despre/lecţie când problemele lor sunt atât de încurcate , complicate , trebuie repede rezolvate .
Dosarele/pentru/burse sunt incomplete . Toţi ţipă la cine găsesc . Eu le sunt  multora la îndemână fiind nouă aici .
La şedinţa/cu părinţii au venit părinţi !!! 15 ! Oare am să-i mai văd vreodată ? La ultima/şedinţă de când am mai fost dirigintă a venit o singură/mămică . Venise din curiozitate ! Citise în/ziare că multe/profesoare nu-s normale şi venise să mă cunoască !
- Ilinca , încearcă să mă suni . Nu-ţi primeşte dosarul . Mai trebuie nişte acte .
- Nu mai am credit , doamna ! răspunde stins .
- Nici eu .
La şedinţă , mi-au lăsat două buchete cu flori pe masă şi un/parfum . Nu le-am vrut . Parcă eram la piaţă . Au plecat şi m-au lăsat cu ele . De obicei elevii pricep că nu-mi trebuie flori şi cadouri . Acum n-a fost timpul , momentul potrivit să-i lămuresc . Abia i-am cunoscut . Deşi ... anul trecut am primit o floare ! O lalea mai mică decât palma . Mi-a plăcut şi mi s-a părut potrivită mie . A rezistat mult timp în cancelarie .
- Ilinca , trebuie să mai aduci o declaraţie dată de sora ta la notar .
- Nu mai am bani , doamna . E aproape 50 de lei taxa la notar ! Am mai dat şi pentru aia a lui tata . Acum a zis ca vine el la şcoală să vorbească , dar m-a lăsat baltă .
Din ancheta/socială reiese că mama/a părăsit/familia în urmă cu 12 ani şi tatăl/nu are venituri .
Parfumul ăla ... costă aproape 80 de lei ! Nici măcar nu folosesc parfumuri . Am senzaţia de captivitate în mirosul care ma însoţeşte pretutindeni . De-aş putea să i-l dau notarului ! Şi florile alea ... mari ,  învelite în trei straturi de celofan şi legate de patru ori ... parcă-s carnivore !
Nu aveam  nevoie decât ... să stea de vorbă cu mine ...
Elevii/sunt revoltaţi . Cred ca Ilinca nu va primi/bursa din cauza mea . Ridică tonul :
- Nu-i corect ! Nu înţelegeţi ? Dacă bursa/este pentru cei fără/venituri , de ce trebuie să aducă acte care costă atât de mult ?
- Mă bucur că sunteţi indignaţi ! izbucnesc . Învăţaţi şi faceţi voi legile mai bune , că altă ieşire nu văd ! Doar cei care sesizează nedreptăţile le-ar putea îndrepta , nicidecum oamenii politici de acum . Deocamdată daţi-i voi banii pentru notar , dacă vreţi să rezolvaţi ceva ! Şi ... dacă vă încălzeşte ... nici eu nu o duc mai bine !!! le strig tremurând de furie .
Nu e bine . Mă opresc la timp . E linişte . Mă măsoară ciudat . Nu asta voiam ! Profa nu trebuie să pară un om dărâmat .
Doar în ultima bancă un băiat se joacă la telefon . Şi-a pus căştile în urechi şi se distrează .
Explic mersul celorlalte tipuri de burse . Unii sunt orfani , altii  au mai puţin de 213lei/membru/familie ...
Mi-au ramas 5 minute din oră . Nu mai am timp să predau . Măcar să fixez o definiţie de ora trecută ...
N-au citit-o , dar răsfoiesc după ea . Individul din ultima bancă îşi continuă sfidător joaca . Râde singur . Nu are caiet şi nu ştie ca eu să fi predat ceva până acum !
- Lasă telefonul şi căştile ! Ţi se pare că este ceva de râs ?
- Da'ce ... vă deranjam ? V-am făcut ceva ? Daţi-mi 1 ! îmi spune provocator .
- Nu . Ia un 2 !!! 1 poate fi uşor modificat , 2-ul meu nu-l va mai modifica nimeni ! îi răspund hotărâtă şi vocea mea cred că răsună metalic , dur , rece . Iarăşi s-au înţepenit toate privirile spre mine , chiar şi a lui .
Ora s-a terminat . În sfârşit , mă aşez la catedră să-mi strâng lucrurile . Câteva fete se apropie şi mă studiază fără să-mi spună ceva .
- Îmi pare rău ! le zic . Aş fi vrut ca prima mea notă în şcoală să fie 10 ! V-am zis că dau uşor notele de 2 şi de 10 ! V-am zis ?
Dau aprobator din cap .

Cineva , n-am apucat să văd cine , nici dacă era un băiat sau o fată , a aruncat în drum spre ieşire :
- Să aduceţi luni , care puteţi , câte 5 lei pentru Ilinca !

2 comentarii:

mosu spunea...

au viata insemnarile tale (astea despre lumea reala mai ales) si te fac sa te framanti, sa vibrezi; asta imi pare cea mai trista, nu stiu de ce; poate fiindca ma asteptam sa fie mai optimista; dar e greu sa fii optimist in conditiile de azi; nu-mi place cand oamenii sunt tristi… imi inlacrimeaza gandurile…
oricum, sunt si parti bune, 15 parinti la sedinta, copii mai atenti, mai receptivi…
tare mi-a placut cum ai spus aici: “nici măcar nu folosesc parfumuri; am senzaţia de captivitate în mirosul care ma însoţeşte pretutindeni” si “florile alea ... mari , învelite în trei straturi de celofan şi legate de patru ori ... parcă-s carnivore!”; parfumul ca o cusca si florile inchise in celofan si legate cu sfori ca si cum ne-am speria de ele…
aaa… si cu florile si parfumul… eu cred ca nici o femeie nu ar trebui sa refuze o floare; stiu ce gandesti, ca ele sunt aduse din obligatie si nu de drag; cu toate astea cred ca florile trebuie primite, si ingrijite si lasate sa bucure…
sa ai un an mai bun ca cel dinainte!

Margot spunea...

:) Mosu , cat ma bucur cand treci pe aici !
acum ma grabesc sa plec la demonstratie in fata guvernului . nu-mi place deloc treaba asta . nu-mi plac multimile . nu cred ca este o solutie potrivita , dar noii colegi nu vor sa existe spargatori de greva . eu as cauta alte solutii , mai dure ! asta-mi pare apa de ploaie .
si afara chiar ploua , sunt racita ... si presedintele este in doliu ... si probabil vom parea niste caraghiosi , cersetori ... dar ... daca nu ma duc ar fi si mai rau ...
sa ne-auzim cu bine ! :)