Schimbarea

N-am inteles inca ce cauta la orele mele . Se asaza in spatele clasei , incearca sa asculte muzica , sa doarma , sa citeasca ziarul , sa vorbeasca la telefon etc . De cate ori il intrerup , aceeasi rasuflata replica :
-Da' ce v-am facut ?!

A venit de la inceputul orei si s-a asezat in fata mea , in prima banca . Este calm si odihnit .
Fiind doar trei elevi in clasa , discutia incepe glumind usor , cu haz de necaz . Profit de atmosfera destinsa si incerc sa lamuresc cu unul dintre colegii lui o problema ( Gica are mereu probleme cu fetele , mi-l fura de la ore si la propriu si la figurat !) .
Ajungem la dependenta de ceilalti , la egoism , la gasirea echilibrului .
Se prinde in discutie , imi preia ideile si le reformuleaza mai pe intelesul lui Gica . Nu prea-i convine lui Gica , dar e clar ca i-am dat de gandit .
E multumit ca m-a ajutat . Incepe sa vorbeasca . Imi spune ca vrea sa se schimbe , ca si-a dat seama ca-mi face rau atitudinea lui la ore si ca mi-e greu sa vorbesc unor indivizi care sunt absenti , care nu-mi dau replica etc.
Nu-l intrerup .
Imi place ce spune .
Nu-l cred .
Dar imi place ce aud . Imi place ca poate gandi asemenea fraze . Acum putin imi pasa daca sunt sincere . Acum este important ca exprima niste ganduri in fraze care au logica , au mesaj .
Au mai intrat in clasa si alti elevi intarziati .
El continua sa vorbeasca . Il ascult . Si ceilalti incep sa-l asculte .
Are ochii albastri , oasele fetei sunt proeminente , tenul alb palid si parul vopsit caramiziu cu creasta pe mijloc . Tine capul aplecat in fata si parca se chinuie sa-si ridice fruntea ridicandu-si sprancenele .
Mai discutam despre a fi credibil , despre rolul culturii in stabilirea legaturilor dintre oameni , rolul lecturii in formarea limbajului pentru o comunicare eficienta , despre empatie si rolul celor apropiati noua etc .
Am trecut peste pauza , am trecut si peste jumatatea celei de a doua ore .
Da . Imi place ce aud .
Dar este ceva nelamurit ce nu-mi place . Intreb brusc :
-Consumi substante stimulente ?
Ma priveste fix . De obicei nu raspund privirilor ce incearca sa ma fixeze , mai ales cand ele vin din partea elevilor . Nu-mi place acest joc si nu ma prea prind in el decat rar .
Acum nu-mi pare joc si-i sustin privirea fara sa simt ca fac un efort .
Astept .
Se eschiveaza . Priveste in jos putin apoi iar ma fixeaza :
-N-am fost la lectia aceasta .
Nu tine .
-Consumi substante stimulente ?
Ma priveste fix .
Astept , cu sinceritate si liniste . Imi studiaza fata . Pe masura ce secundele trec imi simt tristetea invadandu-ma . Si raspunsul lui ma gaseste pregatita de ce-i mai rau :
-Da.
E un "da" soptit vinovat cu ochii albastri agatati de privirea mea .
Uneori cand sunt foarte trista sunt si foarte linistita .
Continua :
-Ce fel va uitati la mine !!! Se foieste in banca .
Schitez un "nu" din cap si-i spun :
-N-am vrut sa zic ceva .
-V-am suparat . Se vede ca raspunsul meu v-a suparat . Dar vreau sa ma schimb . Stiu ca nu se poate imediat dar am sa ma schimb .
-Cand nu ne vom intelege sa-ti aduci aminte ca astazi mi-a placut cum ai participat la ora .
Colegele din spatele lui nu au urmarit discutia cu atentie si-mi spun :
-Da' ce ... l-ati crezut ?!
S-au plictisit . Imi fac semne cu degetul mare in jos . Una dintre ele avea saptamana trecuta antebratul stang plin de taieturi de lama , alta venise mahmura , alta ... , altul ...
Ma supar .
Le atrag atentia ca discutia de pe parcursul celor doua ore a fost prea interesanta si fragila ca sa o intrerup cu observatii pentru acordarea atentiei . Ca totusi am indicat niste directii si ca e treaba lor sa le aleaga pe cele potrivite . Ca nu conteaza daca povestile spuse sunt sau nu sunt adevarate , ci ca important este mesajul lor .
E liniste . O liniste profunda .
Plec privind pe jos .
Il aud spunandu-mi tare din prima banca :
-Mi-a placut discutia !
Si ce daca minte ! Si ce daca ?!