Priviri

-De ce mă priviţi aşa ?
-Cum "aşa" ?
- ... nu ştiu ... adânc . Mă speriaţi !
- :)) Chiar îmi pare rău ! :( Te proiectam în viitor . :) Îmi imaginam cum ar fi dacă ai asculta puţin ce vorbesc . Probabil mi-ai citit în ochi neputinţa de a face mai mult , părerea de rău . Altceva n-am gândit . Dar acum mă uit în regulă , nu ?! :)
-Mda ! Bine .

-Vă place de el ! îmi reproşează ironic , privindu-mă insinuant .
-De ce spui asta ?
-Se vede după cum îl priviţi !
-Da ?! Înseamnă că mă urmareşti cu atenţie totuşi , dacă observi astfel de detalii ! :) Privirea voastră este un mijloc de evaluare a rezultatelor acţiunilor mele . Unii mă privesc de 5 , alţii de 10 . ( Toţi se uită atenţi ! :)) 10! ) Îmi place răspunsul lui în faţa privirii mele .
-N-a zis nimic .
-Este o tăcere ... o atenţie activă . Nu-mi place felul în care mă studiezi ! Privirea ta este obraznică , de o îndrăzneală găunoasă , nu mă reflectă frumos .
-Mda ... bine ! îmi răspunde zâmbindu-mi mulţumit .

Îmi studiez figura în oglindă . Chipul tern , ochii adânciţi în orbite privind obosiţi , ridurile ...
Mda ... bine ... :)