Drumul troglodiţilor

Cuvântul zilei : troglodit , îmi place cum sună ... am să-l pun în titlu pentru că m-a înveselit .
Tot mai des uit încotro mă îndrept . Dar aştept să-mi aduc aminte şi între timp merg înainte , cu gândul că probabil ştiam eu vreun rost de mă îndreptam în acea direcţie ... aşa că am să pun în titlu şi cuvântul "drum" .
Alt mijloc de  transport spre acolo nu-i . Mereu este înghesuială . Stau aproape lipită de elevul căruia i-am dat acum două zile un 3 . Naşpa .
Am mai înaintat puţin . Bine că el a rămas pe loc . Merită un punct în plus .
Am ajuns lângă patru romi care stau pe scaune faţă în faţă .Vorbesc tare şi de neînţeles , pe limba lor . Parcă muşcă din cuvinte , le clefăie şi râd cu rânjete . Unul dintre ei pune palma pe fundul elevei de lângă mine şi-l cântăreşte . Ea nu spune nimic . Nici eu . N-a fost inspirată când s-a aşezat cu spatele spre ei . Eu am stat cu faţa . Ne-am studiat discret .
Coboară romii , urcă în schimb alte eleve de-ale mele .
- Doamnaaaaaaaaa , ce mai faceţi ? Haideţi sa v-arăt desenul !
Tac .
- Aaaaaa ! Nu vreţi să vă băgăm în seamă ... bineeee !
O aprob din privire pe tânăra romă . Câţiva călători mă măsoară . Rabd .
- Te ...... ..... de românca ..... du-te-n ..... ..... ,  izbucneşte de lângă mine în timp ce o loveşte pe blonda de lângă ea . Cu o mână o ţine de părul din vârful capului şi cu cealaltă încearcă s-o zgârie pe faţă . Autobuzul îţi vede de drum . Câţiva băieţi se amuză făcând galerie . Pun mâna pe braţul care se-ntinde să prindă iar faţa blondei şi-l trag în jos . Simt prin haine muşchii braţului ei încordaţi şi tremurând . Simte şi ea piedica şi se-ntoarce spre mine cu furie .
- Cristina ... , îi spun încet .
Pare sa mă recunoască cu greu . Se abţine . Mă priveşte cu ură şi-mi întoarce spatele scuturându-se.
Îmi încep orele cu inima strânsă .
Dau să le-ncep , că pe uşa clasei intră neamurile elevelor din clasa mea de-a/IX-a . Au fost şi ieri şi mi-au stricat ora ! Ce mai vor şi astăzi ? Bis ?!

- Gagicul ei m-a pocnit şi mi-a zis ... [...]
- Da' tu de ce te-ai băgat în seamă cu el ? Că de nu erai ... [...]
- Pe mine m-au bagat între ele , ca să o apăr pe ea , că vin cu clanul lui M.N. , da' eu nici n-am fost la şcoală ... [...]
Asist la discuţia din biroul conducerii . Îmi pare năucitoare ... conţinut , formă , cadru . Asistă şi ceilalţi , dar cu interes : părinţi , surori , mame , mătuşi ...că fiecare a venit cu ce-a putut ... eu n-am putut decât să-i dirijez din faţa clasei spre biroul şefului . Biroul este mic . Şeful îi ascultă . Ascultă tot . Trec două ore . Ar fi trebuit să discut cu aproape 60 de elevi in timpul ăsta .
- Dacă v-aş ameninţa ce-aţi face ? vrea să ştie de la mine tatăl rom . Nu răspund provocării . Insistă :
- Cum îmi demonstraţi că este adevarăt ce spuneţi ? De ce să vă cred pe dumneavoastră şi să nu-mi cred copilul ? Cum mă convingeţi ? [...]
- Nu vreau să conving pe nimeni . V-am adus la cunoştinţă . Atât .
Nu reacţionez pe măsura aşteptărilor publicului .
Nu-i mulţumit . Mă acuză că nu vreau să vorbesc el oricând are nevoie de mine ca/dirigintă !!!!
Mai durează ?
Unde să fug ?
Cum să scap ?

Poate reuşesc să ajung măcar la a treia oră , deşi nu mă mai simt în stare de nimic .
Îmi vine să plâng , dar nu pot .

Cristina nu a mai venit la ora mea . Colega de bancă îmi dă şi desenul ei , cel fluturat prin autobuz .
- Ce-aveţi , doamna , vă e rău ? întrebă cineva .
Îmi vine să râd , dar nu pot .

Drumul ăsta ...