Negustoreşti

Are un zâmbet ce nu-mi prevesteşte ceva bun , iar până când ajunge lângă mine să-mi vorbească , îi şi spun :
- Vă rog , nu ! Nu faceţi asta ! Vă rog !
Până şi mie îmi sună ciudat propria-mi rugăminte , fără conţinut şi plină de teamă .
Râde înfundat .
- Ştii , trebuie să înţelegi că şi aici , ca peste tot , fiecare are nişte protejaţi pentru binele propriu sau al instituţiei ...
- Nu , vă rog ! De ce-mi faceţi asta ? încerc să mă apăr aiurea . Lăsaţi-l să mai înveţe şi să promoveze singur ! Îl trec mai încolo .
Nu-i pasă . Râde şi continuă brutal , că cine-şi permite să fie împotriva binelui unei instituţii sau a conducătorului ei ? Aud ?!
Alt om pe care-mi va fi greu să-l mai privesc !

Îi îmboldesc cu greu pe cei cărora le sunt/dirigintă pentru a-şi încheia cu bine ultimele/medii . Dau telefoane să vină la/ore . Mă privesc ciudat .
- Lăsaţi , se rezolvă !
- Când ? S-a terminat !
- Dacă  vă spunem c-am trecut ... !
Le dau drumul să plece . Ies îngrămadiţi , nereuşind să pitească de ochii mei punguţele cu cadouri . Un şir lung de punguţe colorate cu care-şi târguiesc/promovarea .
- Doooh ! Câte punguţe ! Asta-i clasa/mea ?
- Degeaba am venit , că nu-i în şcoală/astăzi , venim şi mâine cu ele ! izbucneşte necăjită viitoarea promovată .

În iarmarocul ăsta este înghesuială şi marfa de chilipir este greu de dibuit .