Luna

Uneori, foarte rar și fără noimă, mai răzbesc trosnituri de crengi înghețate, pale de vânt. Un câine latră. Alții îi răspund mai încolo. Noaptea-i înaltă, încăpătoare, gătită cu lumină. E ca și cum ar fi așa dintotdeauna și așa va rămâne. Veghează. M-am născut sub semnul Lunii și-mi place s-o știu aproape.
Zgomotul din jur tulbură amintirea și-ngămădește gândul strecurat la vale în noaptea îngustă, înghesuită între blocuri. Și luna într-un tablou. Și eu aici, uite-așa!

sursa foto