Maidanul cu scaieţi

Păi , dacă-i aşa şi nimeni nu m-a chemat , înseamnă că pot pleca oricând ! şi-a zis în timp ce rădăcinile firave i s-au rupt şi-a început să rătăcească .
Ajunsese acolo întâmplător , aşa se schimbaseră regulile pe atunci şi n-au mai avut încotro . Au primit-o , dar au avut grija să-i explice cum au stat lucrurile .
Pe malul gârlei se-ntâlneau cu toţii . Aduna scaieţii în coroniţe şi-nghesuia printre ace floricele de cicoare , lumânărele , măzăriche , săpunariţă , trifoi , lucernă , rostopască , albăstrele , ciuboţica cucului şi mierea ursului .
Broscuţele săreau voioase căscând apei ochi mari , rotunzi de uimire , iar buburuzele zburau în toate zările ducând dorul de ducă departe .
În miez de iarnă scaietele , agăţat nu se ştie cum de mâneca hainei , s-a apucat să desţelenească maidanul cu-amintiri înghesuindu-mi printre ace miros şi foşnet de ierburi prospete .

sursa foto