- Ce eşti aşa de supărată , frumoaso ? Stai de vorbă cu mine câteva minute ? mă întrebă cel pe lângă care trec .
Abia după ce am închis bine uşile mi-am dat seama că n-avea cum să-mi fure sacoşele cu legume , că deja căra două bidoane mari cu apă , chiar dacă părea beat după clătinare .
Până la urmă ... a fost o glumă digerabilă . 
Bârrr ! Ce m-am speriat ! 
luni, 5 aprilie 2010
Ruperi de ritm
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
si erai chiar asa?! daca erai omul avea perfecta dreptate; trebuia facut ceva sa se indrepte soarele...
suparata eram , dar imi inchipuiam ca sunt si destul de mohorata incat sa nu-ndrazneasca cineva sa ma tulbure .
ori l-am speriat prea tare , ori imi statea bine cu cele doua sacose mari si verzi ?
oricum ... mi-a dat de gandit ! :))
Trimiteți un comentariu